
Terapie și psihoterapie
Ce este psihoterapia?
Când suferim, când ne doare ceva, căutăm o modalitate de a opri acestă suferință. În unele situații, tratamentul medical este suficient. În altele însă, acesta poate să nu fie suficient sau să nu fie ceea ce ne-ar face bine.
Psihoterapia este o formă de tratament, bazată pe mijloace și metodologii știintifice. Are scopul de a reduce sau elimina unele simptome sau tulburări mintale sau stări de suferință psihologică și comportamente disfuncționale.
Un psiholog nu oferă medicamente. Cel care folosește medicamente este psihiatrul. Psihologul folosește un cumul de tehnici și metode, selectate și adaptate fiecărui client în parte. Unele tehnici sunt menite să ofere o mai bună înțelegere a suferinței pe care o avem. Această cunoaștere de sine este cel mai important pas inițial pentru a putea descoperi apoi cum putem exista în mediul nostru social în așa fel încât să ne aliniem cu valorile noastre. Tehnicile și metodele folosite de psiholog depind de tipul de psihoterapie practicat, cu unele elemente comune.
Ce este terapia cognitiv comportamentală (TCC)?
Terapia cognitiv comportamentală (en. cognitive behavioral therapy, CBT) se centrează pe explorarea relației dintre gânduri, emoții și comportamente. Conceptul de la baza TCC este că anumite gânduri pot genera anumite emoții și la rândul lor, emoțiile vor duce spre anumite comportamente. Cu toții acordăm semnificații evenimentelor care se întâmplă în jurul nostru. Uneori însă, acestea pot să fie neclare, nerealiste sau să nu fie de ajutor. Ca urmare, aceste gânduri ne conduc de multe ori la emoții, atitudini și comportamente dezadaptative. Acestea ne pot afecta relațiile sociale, profesionale sau abilitatea de a functiona în viața de zi cu zi.
În TCC se pune accentul pe client, pe dobândirea unor abilități noi sau dezvoltarea unora prezente, într-un mod activ. Clientul este actorul principal în procesul său terapeutic. Acesta, împreună cu terapeutul formează o alianță terapeutică și stabilesc împreună obiectivele terapiei. Ședințele sunt limitate ca număr, în funcție de problema abordată și de implicarea activă a clientului. Pentru aplicarea practică între ședințe a celor învățate se folosesc teme de casă sau planuri de acțiune. Cu ajutorul acestora, în timp, clientul învață să folosească abilitățile nou formate sau dezvoltate în viața de zi cu zi, având nevoie de tot mai puțină îndrumare din partea terapeutului. Astfel, prin implicarea activă a clientului, beneficiile înregistrate pe parcursul terapiei tind să se mentina și după încheierea ei.
Când contactăm un psiholog?

Cu toții trecem prin perioade de stres, tristețe, conflict și doliu. Atunci când nu ne simțim bine poate să ne fie dificil să ne dam seama dacă este momentul potrivit să cerem ajutor de specialitate. În general mai repede este mai bine, deoarece astfel tratamentul este mai ușor și mai rapid pentru client. Putem să contactăm un psiholog atunci când:
- ne simțim copleșiți sau simțim că nu (mai) putem să facem față vieții cotidiene.
- sentimentele noastre sunt foarte intense, când furia, iritabilitatea sau tristețea sunt la cote maxime, o mare parte din timp.
- nu reușim să ne revenim din durerea unei pierderi, un deces, o despărțire sau pierderea unui loc de muncă.
- observăm că nu ne mai implicam în activitățile familiare sau activitățile cu prietenii, sau cele care obișnuiau să ne facă plăcere.
- nu reușim să ne relaxăm, sau nu mai dorim să părăsim patul.
- ne simțim încordați, sau avem dureri cronice de cap, sau stomac, sau o scădere a libidoului.
- simțim că avem nevoie de substanțe pentru a ne simti mai bine: alcool, droguri, sau chiar alimente.
- observăm că mâncăm mult mai mult sau mai puțin decât obișnuiam.
- nu mai facem față la lucru sau la școala, când nu mai putem să fim atenți sau să ne concentrăm.
- gândurile noastre sunt repetitive și/sau supărătoare.
- ne simțim deziluzionați, când nu mai vedem un scop sau un sens în viață.
- suntem foarte îngrijorați o mare parte din timp, din motive diverse.
- cei apropiați ne spun că sunt îngrijorați pentru noi, că suntem dificili.
- etc.
Dacă nu ești sigur/ă dacă te-ar ajuta psihoterapia, aș fi onorată să mă contactezi.
În prima ședință vom putea să vorbim despre dificultățile cu care te confrunți, ce ți-ai dori să se schimbe, cum ar fi dacă ar fi bine și desigur, dacă putem să lucrăm împreună pentru a realiza obiectivele terapeutice.